Am revenit dupa ceva timp cu noutati (care de fapt nu sunt noutati, sunt chiar vechi, adica de prin 1946). Mi se pare ca in zilele noastre, din ce in ce mai mult, se revine la intelepciunea unor specialisti doctori / terapeuti care au semnalat de multa vreme ca hrana noastra este cauza tuturor bolilor fizice (ca mai sunt unele boli care se datoreaza stresului, deci cauze mentale / psihice). Unul din ei, pe care il prefer pe acest blog (dupa cum cred ca ati observat daca ati avut timp sa cititi ceva articole de pe acest site), este Dr. Gerson. Iata ce zice acest om cu ocazia unei lucrari expusă în faţa Senatului Statelor Unite în cadrul audierilor publice din 1-3 iulie 1946:

„Salvarea organismului de la o activitate suplimentară, prin: administrarea de alimente în exces, mai ales grăsimi ce sunt dificil de digerat, eliminarea toxinelor etc., sunt precauţii ce pot preveni multe tipuri de dereglări precoce, îmbătrâni­rea prematură şi tot felul de afecţiuni acute sau cronice ale or­ganelor parţial debilitate din start, sau pe măsura dezvoltării, ori afectate anterior”.

Dr Gerson sustine ca aceste principii sunt valabile „pentru a preveni îmbolnăvirea – şi nu pentru a vindeca boala. Pentru vindecare, este necesar ca, după sta­bilirea diagnosticului, dieta să fie mai severă şi să fie asociată cu o medicatie orientată împotriva modificărilor chimice din organism.”

Iata din ce propune dr. Gerson sa se constituie hrana noastra, anume aceea care va preveni imbolnavirile grave:

„Cele trei sferturi din alimentele care trebuie consu­mate pentru protecţia funcţiilor organelor esenţiale, includ următoarele:

  • Toate felurile de fructe, mai ales proaspete şi unele pre­parate în diferite moduri; sucuri de fructe proaspăt pre­parate (portocale, grapefruit, struguri, etc.), salate de fruc­te, supe reci de fructe, pireuri de banane, mere crude rase, sos de mere etc.
  • Toate legumele trebuie să fie proaspăt preparate, unele fierte înăbuşit în sucul propriu, altele crude sau rase fin, cum ar fi: morcovii, conopida sau ţelina; apoi salate de le­gume, supe etc.; sunt permise unele fructe şi legume us­cate, dar nu cele îngheţate.
  • Cartofii sunt cei mai buni copţi în cuptor fără grăsime; conţinutul lor, fără coajă, poate fi amestecat cu lapte sau su­pă; ei trebuie prăjiţi cât mai rar şi, de preferat, fierţi în coajă.
  • Salatele se fac din frunze verzi sau amestecate cu roşii, fructe, legume etc. (salate mixte, variate).
  • Pâinea trebuie să conţină făină obţinută din măcinarea completă a boabelor de grâu sau de secară, ori amestecul acestora; făina trebuie să fie cât mai puţin rafinată. Făina şi fiertura de ovăz se pot folosi la discreţie (măcinată sau fulgi din boabe complete de ovăz). Opţional, se pot con­suma checuri, prăjituri din frişca şi clătite cu cartofi, zahăr nerafinat (zahăr negru), miere si bomboane din extras de sevă de arţar.
  • Laptele şi preparatele din lapte, cum sunt: brânză de vaci slabă şi alte brânzeturi care nu sunt sărate, grase, fer­mentate sau condimentate, lapte acru, iaurt şi puţin unt. Smântână şi îngheţata trebuie reduse la minimum, sau consumate numai în vacanţe (îngheţata este „otravă” pentru copii).

Sfertul rămas din dietă, făcut la propria alegere, poa­te consta din: carne, peşte, ouă, nuci, bomboane, prăjituri, sau orice altceva ce vă place. Trebuie evitate nicotină, lichio­rurile; vinul şi berea trebuie reduse la minimum, în favoa­rea sucurilor proaspete de fructe; cafeaua şi ceaiul negru tre­buie reduse la minimum. Se pot bea următoarelor ceaiuri din plante: mentă, muşeţel, flori de tei, flori de iasomie, flori de portocal şi alte câteva ceaiuri din fructe (coji de mere nestropite, afine, măceşe etc.)

Trebuie evitate cât mai mult sarea, bicarbonatul de sodiu, peştele sărat şi afumat, precum şi condimentele ca pi­perul şi ghimbirul, dar se pot folosi în locul lor verdeţuri proaspete din grădină – ceapă, frunze de pătrunjel, arpagic, ţelină, chiar şi câteva rădăcini de hrean şi lămâie.”

In prezent, la TV si prin mass media sunt la moda acum reclame de genul „Pentru o viata sanatoasa, consumati zilnic fructe si legume”, etc. Iata, cum am vazut mai sus, ce intelepciune exista inca din 1946. De ce oare au trebuit sa treaca peste 60 de ani ca sa aplicam abia acum ce spunea dr. Gerson inca de atunci?

Anunțuri

Vitamina K

Decembrie 7, 2009

Cateva informatii medicale despre vitamina K (sursele sunt mentionate mai jos in continutul acestui articol)
Vitamina K se gaseste in legumele verzi, cum ar fi broccoli si spanac, precum şi în uleiurile vegetale şi cereale. Cantitati mici pot fi, de asemenea, găsite în carne (cum ar fi carnea de porc), şi alimente lactate (cum ar fi brânza).
La fel cum vitamina K se obtine din alimente, la fel avem si noi luam aceasta vitamina chiar din organismul propriu pentru că este produsă de bacterii în intestinele noastre (in colonul uman).
De cata vitamina K are nevoie organismul?
Vitamina K este o vitamina care se dizolva in grasimi. Acest lucru inseamna ca nu ai nevoie de ea în fiecare zi, pentru ca in cazul vitaminelor solubile in grasimi orice surplus este stocat in ficat (fiind disponibil ulterior cand organismul va apela la el).
Ar trebui sa va procurati cantitatea de vitamina K dintr-o alimentaţie variată şi echilibrată.
Adultii au nevoie de aproximativ 0.001 mg pe kg de greutate corporală pe zi. De exemplu, cineva care are o greutate de 65 kg are nevoie de 0.065 mg pe zi de vitamina K, in timp ce o persoană care are o greutate de 75 kg are nevoie de 0.075 mg pe zi.
Vitamina K are un numar important de functii, printre care enumeram faptul ca este necesara la coagularea sângelui, ceea ce înseamnă că ajută la vindecarea rănilor în mod adecvat.
Există tot mai multe dovezi ca vitamina K ajuta de asemenea la construirea oase puternice.
Ce se intampla daca iau prea mult?
Nu exista suficiente studii care sa arate ce efecte produce in organism luarea prea multor suplimente de vitamina K zilnic.
Sursa: http://www.eatwell.gov.uk/healthydiet/nutritionessentials/vitaminsandminerals/vitamink/
Sfatul FSA (Food Standards Agency din Marea
Britanie):

Luând , este puţin probabil să provoace nici un rău.
Ar trebui sa mancati variat si echilibrat pentru ca sa aduceti aportul necesar de vitamina K in organism, dar daca va decideti sa luati suplimente alimentare cu Vitamina K este recomandat sa nu luati prea multe pentru ca ar putea dauna organismului. O cantitate de maxim 1 mg sau mai puţin de vitamina K pe zi nu este probabil sa produca vreun rau organismului uman.
Cam acestea ar fi informatiile medicale despre vitamina K.

Vitamina E

August 21, 2009

Cateva informatii medicale despre vitamina E (sursele sunt mentionate mai jos in continutul acestui articol)
Vitamina E se gaseste intr-o gama larga de alimente. Cele mai bogate in vitamina E sunt plantele uleioase cum ar fi soia si porumbul. De asemenea, se mai gaseste in uleiul de masline, nuci, seminte , precum si in germenii de grau.
De cata vitamina E are nevoie organismul?
Vitamina E este o vitamina care se dizolva in grasimi. Acest lucru inseamna ca nu ai nevoie de ea în fiecare zi, pentru ca in cazul vitaminelor solubile in grasimi orice surplus este stocat in grasimile din corp (fiind disponibil ulterior cand organismul va apela la el). Ar trebui sa va procurati cantitatea de vitamina E din alimentatie. In conditii normale, corpul proceseaza zilnic cam 4 miligrame de Vitamina E in cazul femeilor si 3 miligrame in cazul barbatilor.
Care sunt efectele in organism ale vitaminei E?
Vitamina E are un numar important de functii, printre care enumeram capacitatea ei de a ajuta la protejarea membranelor celulelor, actionand ca un antioxidant.
Ce se intampla daca iau prea mult?
Nu exista suficiente studii care sa arate ce efecte produce in organism luarea prea multor suplimente de vitamina E zilnic.
Sursa: http://www.eatwell.gov.uk/healthydiet/nutritionessentials/vitaminsandminerals/vitamine/
Sfatul FSA (Food Standards Agency din Marea
Britanie):

Ar trebui sa mancati variat si echilibrat pentru ca sa aduceti aportul necesar de vitamina E in organism, dar daca va decideti sa luati suplimente alimentare cu Vitamina E este recomandat sa nu luati prea multe pentru ca ar putea dauna organismului. O cantitate de maxim 540 miligrame pe zi de vitamina E nu este probabil sa produca vreun rau organismului uman.

Eu iau vitamina E din alune (din acelea neprajite – se gasesc in Mega Image si sunt la cutie de plastic. De asemenea, daca vreau sa ingerez odata mai multa vitamina E, semintele de floarea soarelui (neprajite) – se gasesc tot la superarket-uri la pungutze – ar mai fi o alta sursa pentru a face rost de aceasta vitamina in corp. De ce zic ca este important sa fie neprajite? Pentru ca prajitul inseamna de obicei o temperatura peste 40 grade celsius si nu cred ca este recomandata aceasta procesare (de obicei vitaminele dispar prin procesarea la o temperatura ridicata, iar 40-42 grade celsius este temperara la care corpul uman – viata – dispare).
Cam acestea ar fi informatiile medicale despre vitamina E.

Vitamina D

August 17, 2009

Cateva informatii medicale despre vitamina D (sursele sunt mentionate mai jos in continutul acestui articol)
Vitamina D se gaseste in alimente cum ar fi uleiul de peste sau ouale. Vitamina D se gaseste si in margarina, cerealele de tip mic dejun si lapte praf. Organismul uman preia cea mai mare cantitate de vitamina D din contactul pielii cu razele solare intrucat aceasta vitamina se formeaza sub piele ca reactie la contactul cu soarele. Cel mai bun soare pentru a lua vitamina D este soarele verii, insa aveti grija sa nu va ardeti pielea prin expunerea la un soare foarte puternic (de exemplu la orele amiezii). Alimente ca ficatul si produsele din ficat (pateu, etc) reprezinta surse bogate in vitaina D, insa ele contin si vitamina A, iar daca luati aceste alimente sa zicem saptamanal (pentru a lua vitamina A – vezi acest link ) nu este neaparat necesar sa ingerati o cantitate marita din acestea pentru a aduce si aport de vitamina D.
De cata vitamina D are nevoie organismul?

Vitamina D este o vitamina care se dizolva in grăsimi. Acest lucru înseamnă că nu ai nevoie de ea în fiecare zi, pentru ca in cazul vitamimelor solubile in grasimi corpul tau nu are nevoie zilnic, orice surplus fiind stocat in grasimile din corp (fiind disponibile ulterior cand organismul va apela la ele). Cei mai multi oameni isi pot procura cantitatea zilnica necesara de vitamina D din alimente, precum si prin expunerea normala la soare.

Totusi, daca sunteti o femeie insarcinata sau alaptati ar fi necesar sa ingerati 10 micrograme (0,01 miligrame) de vitamina D zilnic. Persoanele mai in varsta, batranii ar trebui si ei sa ia in
considerare cam aceeasi cantitate (10 micrograme adica 0,01 miligrame) de vitamina D zilnic.
Daca obisnuiti sa va acoperiti marea majoritate a pielii prin imbracaminte, sau daca nu iesiti din casa decat foarte rar, sau daca nu mancati carne si nici ulei de peste, s-ar putea sa nu aveti suficienta vitamina D in organism si ar fi de dorit sa luati suplimente de vitamina D (10 micrograme – 0,01 miligrame) zilnic. Insuficienta vitaminei D va poate expune la riscuri (cu efecte daunatoare organismului) similare celor mentionate la acest link (la pagina indicata de link a se vedea paragraful intitulat Ce se întâmplă dacă iau prea mult? – cu referire la vitamina A).
Care sunt efectele in organism ale vitaminei D?
Vitamina D are un numar important de functii, printre care enumeram: ajuta la reglarea nivelul de calciu si fosfati in organism, iar calciul si fosfatii sunt necesari pentru a mentine oasele si dintii sanatosi.
Ce se intampla daca iau prea mult?
Pe termen lung o cantitate mare de vitamina D ingerata in organism poate slabi oasele.

Sursa: http://www.eatwell.gov.uk/healthydiet/nutritionessentials/vitaminsandminerals/vitaminb6/
Sfatul FSA (Food Standards Agency din Marea Britanie):
Multa lume ar cam trebui sa manance variat si echilibrat pentru a aduce aportul necesar de vitamina D in organism, precum si sa mai stea si la soare (moderat).
Dar, daca va decideti sa luati suplimente alimentare cu Vitamina D, este recomandat sa nu luati prea multe pentru ca ar putea dauna organismului. O cantitate de maxim 25 micrograme (0.025 miligrame) pe zi de vitamina D nu este probabil sa produca vreun rau organismului uman.
Eu au vitamina D mai ales stand la soare, insa nu in orele amiezii, ci dimineata foarte devreme sau seara mult dupa pranz.
Cam acestea ar fi informatiile medicale despre vitamina D.

Vitamina C

August 14, 2009

Cateva informatii medicale despre vitamina C (sursele sunt mentionate mai jos in continutul acestui articol)
Vitamina C, cunoscuta si sub numele de acid ascorbic, se gaseste intr-o
multitudine de fructe si legume. Vitamina C se poate gasi in brocoli, varza de Bruxeles, rosii, portocale,
kiwi.
Cat de mult avem nevoie?
Vitamina C este o vitamina solubila in apa, ceea ce inseamna ca este nevoie de ea in fiecare zi intrucat nu se poate stoca in organism. Este necesar sa obtineti vitamina C din alimentatia zilnica. Adultii au nevoie de circa 40 mg vitamina C zilnic.
Ce actiune are vitamina C in organismul uman?
Dintre functiile vitaminei C enumeram:
– protejeaza celulele si le mentine sanatoase
– ajuta la absorbtia fierului din alimentele ingerate
Ce se intampla daca se ingereaza o cantitate prea mare de vitamina C (de exemplu prin suplimente)?
Exista riscul sa aveti dureri de stomac, diaree si/sau flatulenta, insa aceste probleme ar trebui sa dispara odata ce inceteaza luarea de suplimente.
Sursa: http://www.eatwell.gov.uk/healthydiet/nutritionessentials/vitaminsandminerals/vitaminc/

Sfatul FSA (Food Standards Agency din Marea Britanie):
Ar trebui sa luati necesarul de vitamina C mancand variat si echilibrat.
Daca decideti sa luati suplimente de vitamina C, este important sa nu luati prea multe pentru ca pot fi daunatoare in cantitati mari.

Circa maxim 1000 mg de suplimente de vitamina C zilnic nu este probabil a produce efectele mentionate mai sus, adica nu poate dauna.

Eu iau vitamina C din: grapefruits (sucul de la 2 grapefruits il amestec cu miere si il iau pe stomacul gol, apoi stau jumatate de ora pe dreapta pentru ca sa ajunga sucul la ficat si sa il curete). Nici nu va dati seama ce efecte bune pentru organism are acest suc dimineata asupra ficatului. Este ca si cum vii de la munca, obosit si murdar si faci un dus sau o baie curata. Mai iau vitamina C din lamai (atunci cand nu am grapefruits), mere (acelea acre, nu cele dulci din import care contin in majortatea lor carbohidrati, nu vitamina C) si, desigur multe alte fructe de sezon (catina, gutui etc).
Cam acestea ar fi informatiile medicale despre vitamina C.

Vitamina B12

August 11, 2009

Cateva informatii medicale despre vitamina B12 (sursele sunt mentionate mai jos in continutul acestui articol).

Vitamina B12 (care se mai numste si cobalamina) se găseşte în aproape toate produsele pe bază de carne, precum şi in alge. Astfel, gasim B12 in carne, somon, cod, lapte, branza, oua, extract de drojdie de bere, precum şi unele cereale pentru micul dejun fortificate.

Cât de mult are nevoie organismul?
Vitamina B12 este o vitamina solubila in apa.
Adulţii au nevoie de aproximativ 0.0015 mg pe zi.

Dacă mănânci carne, peşte sau produse lactate produse alimentare, atunci trebuie ca obtii suficienta vitamina B12 din dieta.

Deoarece vitamina B12 nu se găseste în produsele alimentare de tipul legumelor, fructelor şi cerealelor, vegetarienii ar putea să nu obtina suficienta vitamina B12 din dieta, rezultand unele deficiente pentru acestia.

Care sunt efectele in organism ale vitaminei B12?

Vitamina B12 are un număr important de funcţii. De exemplu, ea:
· ajută la producerea celulelor roşii şi menţine sistemul nervos sănătos
· ajută la eliberarea de energie din alimentele pe care le ingeram
· este necesara in procesarea acidului folic

Ce se întâmplă dacă iau prea mult?
Nu există suficiente dovezi pentru a determina ce efecte ar putea avea luarea unor doze mari de suplimente de vitamina B12 în fiecare zi.

Sursa: http://www.eatwell.gov.uk/healthydiet/nutritionessentials/vitaminsandminerals/vitaminb12/

Sfatul FSA (Food Standards Agency din Marea Britanie):

Ar trebui să obţineti vitamina B12 dintr-o dieta variata şi avand o alimentaţie echilibrata. Dacă vă decideţi să luati suplimente de vitamina B12, să nu luati prea mult pentru că acestea ar putea fi dăunătoare.

Utilizarea sau mai puţin de 2 mg de suplimente de vitamina B12 pe zi, este puţin probabil să va afecteze sanatatea în mod negativ.

Nota:
Articolul este luat dintr-o sursa credibila. Totusi, conform netmedic.ro, (sursa: http://www.netmedic.ro/vitamina-b12/) „Ficatul, care stocheaza vitamina B 12, poate …” etc, deci observ ca se vorbeste de stocarea vitaminei B12 in organism, desi se pare ca B12 este o vitamina hidrosolubila (nu se stocheaza in organism). O alta sursa („Food and agriculture organisation of the United Nations – http://books.google.ro/books?id=O7kbJ0UbtPwC&printsec=frontcover#v=onepage&q=&f=false) spune la pagina 63 ca „La oameni, ficatul contine pana la 80% din stocul total de vitamina B12 al organismului” si ca „Pe masura ce individul creste, vitamina B12 se acumuleaza”. Prin urmare, mai multe surse tind in favoarea stocarii B12 in organism. Totusi, cred ca ar cam trebui ca vegetarienii ca mine sa nu se bazeze ca au in organism vitamina B12 in stoc inepuizabil.
Conform sursei: http://www.getfit.ro/alimentatie/vitaminele-si-mineralele/, sursele naturale din care se poate obtine vitamina B12 sunt: carnea, pestele, lactatele, ouale, crustaceele.
Dupa cum spuneam tot pe acest site, eu ca vegetarian mananc peste de unde obtin B12. Algele si fructele de mare fac parte de asemenea din dieta mea.
Cam aceasta ar fi cateva consideratii despre vitamina B12.

Vitamina B6

August 9, 2009

Cateva informatii medicale despre vitamina B6 (sursele sunt mentionate mai jos in continutul acestui articol)
Vitamina B6 mai este cunoscuta si sub numele de piridoxină.

Cât are nevoie organismul?
Vitamina B6, este o vitamina solubila in apă. Aceasta înseamnă că aveţi nevoie de ea în fiecare zi, pentru că nu poate fi stocata în organism.

Ar trebui sa obtineti vitamina B6 din dieta zilnica, astfel:
1-4 mg pe zi pentru bărbaţi
1,2 mg pe zi, pentru femei

Care sunt efectele in organism ale vitaminei B6?
Vitamina B6 are un număr important de funcţii:
– cu ajutorul B6, organismul poate utiliza si depozita energia din proteinele şi carbohidraţii găsiti în alimente
– ajută la formarea hemoglobinei (substanţa care transportă oxigenul din sange catre celule)

Ce se întâmplă dacă iau prea mult?
Utilizarea unor mari cantităţi de vitamina B6 (mai mult de 200 mg pe zi), sau luarea unor cantitati peste normal o perioadă indelungata, poate conduce la pierderea senzaţiei / simturilor periferice în braţe şi picioare, asa numita neuropatie periferică. Totusi, aceste simptome sunt reversibile, cu exceptia cazului in care s-au luat cantităţi mari de vitamina B6 mai mult de câteva luni, caz in care efectul este ireversibil.

Sursa: http://www.eatwell.gov.uk/healthydiet/nutritionessentials/vitaminsandminerals/vitaminb6/

Piridoxina clorhidrat este fotosensibila şi se degradeaza încet atunci când este expusa la lumină.

Piridoxina se găseşte în carnea de pui (4,2 mg / kg), peşte, ficat, rinichi, carne de porc, ouă (1,1 mg / kg), lapte, germeni de grau (11,5 mg / kg) şi drojdie de bere (25 mg / kg). Alte surse includ orez brun (5,5 mg / kg), soia (6,3 mg / kg), ovăz, boabe de grâu, arahide şi nuci (7,3 mg / kg). Depozitarea pe termen lung, conservarea, prăjirea şi prelucrarea produselor alimentare poate distruge piridoxina. Fierberea reduce conţinutul de piridoxina din alimente, din cauza pierderilor în apă.

Sursa: http://www.food.gov.uk/multimedia/pdfs/evm_b6.pdf

Eu iau vitamina B6 din: banane, varza alba, porumb, peşte, orz, soia, orez brun, tărâţe de grâu.

Cam acestea ar fi informatiile medicale despre vitamina B6.